Se spune ca nu esti nimeni pana cand nu se vorbeste despre tine,pana cand nu esti disecat ca o broaisca raioasa,intors in tigaie pe toate partile ca un cascaval pane si dupa ce ai rancezit de atata mestecat prin gurile tuturor,scuipat la gunoi.Se spune ca prima data doare cel mai tare, ca bisturiul taie cel mai adanc in carne vie la prima incizie,ca repetitia e mama invataturii.Nu e adevarat.Ai crede ca te simti in centrul universului,ca esti imun la gurile rele,ca tot ce nu te ucide doar te face mai puternic.Te inseli din nou.Oricat ai vrea sa te ascunzi,te chinuie intrebari si nu intelegi de ce minciunile par mai veridice decat insusi adevarul.Spre dezamagirea ta nu esti nici pe departe precum idolii din serialele comerciale pe care le urmaresti cu disperare pentru sfaturi si lectii de viata.[Asta ar fi un prilej bun sa te trezesti la realitate E..]
Prima data poate suferi cel mai tare; e ceea ce se numeste elementul-surpriza.Odata ce exista antecedente,urmatoarele taieturi s-ar crede superficiale,dar se intind ca ciuma peste inima si mintea celui umbrit de dezamagire.
Si daca tot vorbim de dezamagire si minciuni,ei bine draga E. imi pare rau pentru tine,dar rana pe care mi-ai provocat-o face inima sa putrezeasca si ar fi pacat sa-mi amputez un asemenea organ vital.Poate nu e rea-vointa,ci doar naivitate.Poate tu la randul tau ai fost prinsa intr-o panza intreaga de minciuni si complicitati in care nu trebuia sa ne implici si pe noi.As spune: sampanie pentru prieteniile adevarate,razbunare pentru cele disimulate - ca sa adaptez un cantec.Tie iti spun doar la revedere...
"You want a war?You`ve got a war.
But who are you fighting for?"
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu